Puncte de atracţie turistică
Movila Măgura
Data publicării: Luni, 26 iulie 2010

 MĂGURA – FENOMEN GEOMORFOLOGIC ȘI PEISAGISTIC www.magura.co.cc.

 

Movila (tumul), a carei înălțime constituie 14 m., construită pe platoul predominant, (Кравчиук, Верина, Сухов, 1976). De pe vîrful tumulului se deschide o panoramă cu raza de pînă la 40 km. Privitor la altitudinea absolută a Măgurii, exista diferite date de la 387 (Harta fizico-geografica, 1994) pînă la 388,9 m. (Кравчук, Верина, Сухов, 1976). Cînd și cine a construit tumulul – nu se știe. în anii 60–80 pe vîrf a fost construita o piramida geodezica, actualmente demontata și inlocuita cu o cruce de piatra. Această cruce a fost instalata de locuitorii din localitățile adiacente în perioada postbelică. În perioada sovietica a fost scoasa și îngropată în corpul tumulului, fiind restabilită după declararea independenței, sub formă de cruce de inox.
 
Pe culmea dealului Măgura, un mic platou trece brusc în versanți abrupti spre nord, nord-vest și sud-vest. Versanții sunt deformati de alunecari, actualmente preponderent ocupate de plantații silvice. În direcția sud-est dealul Măgura continuă cu o ramificatie ingusta, care deasupra comunei Pietrosu se lărgeste spre nord, formînd un mic platou cu altitudinea de 378 m.
 
Acest platou și parțile superioare ale versantilor sunt ocupate de o padure naturală din gorun cu diferite amestecuri. Platoul continua cu o culme îngusta spre sud-est, altitudinea scăzînd pana la 300 m (deasupra com. Magura), apoi la 272 m (spre com. Magurele). Spre sud alte dealuri izolate atingînd altitudinile de 305 m (la sud de Magurele), 361m, 375m, 352m (la vest de Mircesti). Aceste dealuri sînt o parte componenta a Codrilor, spre deosebire de terenurile amplasate spre vest de com. Magurele, unde altitudinile scad pana la 259m, 242m, 270m, apoi la 187m, 160m (la vest de com. Tighira – Tescureni). Aceste terenuri constituie partea sud-vestica a Stepei Baltilor. La nord-vest versantul dealului Magura coboară brusc, apoi continuă cu o creastă foarte îngusta cu alunecări în ambele părți. Acest teren este unic în felul lui, deoarece este greu de explicat faptul că alunecările de pe versanții opuși practic se întîlnesc pe culme. Este dificil de explicat mecanismul alunecărilor în asemenea condiții. Pe versantul nordic plantația forestieră ajunge pînă aproape de baza tumulului; pinii se dezvoltă satisfăcător, însa cresterea anuală este redusă. Tumulul, avand înălțimea de aproximativ 14 m., are versanți abrupți.
 
 Precipitațiile abundente nu pătrund în sol totalmente, pe versanți se produc scurgeri de suprafată. La baza versanților, în jurul tumulului, se observă depuneri deluviale cu componență granulometrică ușoara (luto-nisipoasă), care favorizează permeabilitatea, iar covorul vegetal retine și purifică scurgerile de suprafață. Nu se cunoaște timpul, scopul si tehnologia construirii tumulului. Putem însă afirma ca pentru construcție a fost folosit solul din apropiere, de pe culmea inițiala a dealului. După cum am menționat, la est de tumul, pe aceeași culme, la o altitudine puțin mai joasa decît Magura, se afla o padure naturala de gorunet pe un sol brun luvic, caracteristic pentru asemenea condiții altitudinale si bioclimatice. Construcția morfologica este caracteristica solurilor brune luvice. Componenta substanțiala a solului la fel este caracteristica solului brun luvic luto-nisipos. Asemenea sol ar fi fost normal și pe dealul Magura, însă acolo, după cum mentionează unii autori (Кравчиук, Верина, Сухов, 1976), vegetația este ierboasa, de stepă cu negară. Sub asemenea învelis vegetal s-a format un sol cernoziomic. Profilul este caracteristic cernoziomului carbonatic, slab humifer, luto-nisipos. Este moderat profund și foarte slab humificat. Construcția morfologicș a solului pe versantul tumulului se deosebește prin grosime redusă. Solul pe versant este slab evoluat și posibil supus eroziunii. Semnificativ este faptul că roca materna reprezintă un amestec de roca cu material solificat, ceea ce confirma provenienta tehnogenetica a tumulului.
 
Dealul Magura reprezinta un fenomen natural-tehnogenic specific. Pe culmea inițiala a dealului a fost construit un tumul enorm pe contul invelișului de sol preponderent din partile sud-vestice si sud-estice ale platoului. Invelisul de sol initial a fost deteriorat totalmente, fiind transferat in corpul tumulului. Deoarece versantii care inconjoară dealul sunt abrupti și deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului. Invelișul de sol actual din jurul tumulului și pe versantii lui este prezentat de un cernoziom carbonatic, care nu este caracteristic pentru teritorii cu asemenea altitudini si conditii climatice (Harta climatica, 2002). Posibil ca acest sol s-a format dupa indepartarea solului initial pe roca nisipoasa carbonatică dezgolita. Formarea unui asemenea sol, grosimea caruia depaseste 80 cm, este posibila doar în decurs de sute și chiar mii de ani. Avînd în vedere posibila destinație a tumulului (în calitate de translator al semnalelor de alarmă), se poate presupune ca el a fost construit în timpul năvălirilor hoardelor de nomazi. Asemenea destinație dovedesc dimensiunile tumulului, care permit de a fi văzut din departare. În acest caz tumulul poate avea vîrsta de aproximativ 1800–2000 de ani. În această perioada de timp formarea unui cernoziom carbonatic pe roca nisipoasă este posibilă și poate fi comparat cu Valul lui Traian. Fenomenul Măgura prezinta interes științific multilateral, este un obiect cu caracter unic.
 
Suese:1. Harta fizico-geografica. Republica Moldova. Bucuresti, 1994. 2. Harta climatica. Republica Moldova, scara 1:500000, Chisinau, 2002. 3. Natura rezervatiei „Plaiul Fagului”. Chisinau-Radenii Vechi, 2005. 4. Ursu A., Overcenco A., Marcov I. Particularitatile geografiei solurilor in partea nord-vestica a Codrilor // Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte biologice, chimice si agricole, nr. 3 (294), 2004. 5. Берг Л. С. Бесcарабия. Страна, люди, хозяйство. СПб, 1918. 6. Кравчиук Ю. П., Верина В. Н., Сухов И. М., Заповедники и памятники природы Молдавии. Кишинев, 1976.
 
Alte înregistrări
Data publicării: Luni, 02 august 2010
În Regiunea Orheiană se află vestitul parc de la Ivancea cu o suprafață de 4,6 ha, fondat în 1880, în care s-au păstrat arbori seculari.Din cele 40 de specii de copaci și arbuști, 9 sînt rare. Parcul este ocrotit de stat. În fostul conac de aici, construit de negustorul Carabet Belioz și de urmașii săi în a doua jum. a sec. XIX, activează un muzeu de artă populară. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
Rezervația științifică hidrologică ”Iagorlîc” se află în extremitatea nordică a regiunii Nistrului Inferior, lîngă satele Iagorlîc și Goian, ocupînd aria gurilor afluentului din stînga Nistrului cu aceeași denumire, ce formează golful Goian cu împrejurimile sale, pe o suprafață de peste 1044 ha, inclusiv 563 ha ocupate de păduri. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
Din rezervațiile peisagistice ale regiunii fac parte Pădurea Hîrbovăț (2216 ha, situată între satele Hîrbovăț și Bulboaca), Telița (124 ha, la est de satul cu aceeași denumire, Valea seacă Tamașlîc (394 ha, la nord-est de or. Grigoriopol), Grădina (sau Livada) Turcească (224 ha, din albia veche a Nistrului, numită și a Nistrului Chior) cu o lungime de 30 km între satele Leuntea și Copanca și rezervația Cărbuna (607 ha, între satul Cărbuna și stația de cale ferată Zloți). Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
Pădurea Hîrbovăț este situată la 3 km nord-vest de or. Tighina fiind întretăiată de magistrala Chișinău-Tighina. Spațiul rezervației reprezintă un platou la cumpănă de ape cu pante abrupte. În arboret predomină stejarul obișnuit și stejarul pufos.Acest masiv reprezintă rămășițe ale pădurilor naturale crescute din lăstăriș și ale plantațiilor artificiale, sădite începînd cu anul 1870. Rezervația a fost creată în scopul păstrării dumbrăvilor de stejar pufos (gîrnețe sudice). Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
A doua ca importanță în aria Nistrului Inferior este rezervația Cărbuna din ocolul silvic Zloți. Fondată încă în 1933 pe o suprafață de 35 ha, rezervația către anul 1975 șia- lărgit aria pînă la 356 ha, astăzi depășind 600 ha. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
Un monument de însemnătate mondială este complexul geologico-palentologic ”Văgăuna Clocot” de lîngă comuna Blijnii Hutor din apropierea marginii de nord a mun. Tiraspol. Văgăuna prezintă un profil geologic de reper, de o claritate uimitoare, în care a fost depistată o concentrare unică a fosilelor și faunei din pleistocen. Comorile văgăunei au fost cercetate încă în a doua jum. a sec. XIX și confirmate în prima pătrime a sec. XX (1906, 1910,1925). Cercetarea sistematică a stratigrafiei și florei Văgăunii a început în anii 60 ai sec. XX cu participarea geologilor și paleontologilor din Republica Moldova, Ucraina și Rusia. Datorită acestui monument unic în anii 1969, 1971, 1980, 1982, 1984, 1986 în Republica Moldova au fost organizate conferințe unionale și congrese internaționale ale geologilor. În qnul 1988 aici au lucrat geologi din Ungaria și China. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 02 august 2010
La circa 2 km de Criuleni, în fîșia de pădure de pe malul drept al Nistrului se află ”Peștera Surprizelor” cu relicve din perioada Sarmatului cu colonii de lilieci, descoperită prin anii 70ai sec. XX. Peștera are 3 niveluri cu numeroase săli, avene, tuneluri înșirate pe o lungime de aproximativ 1700 m. Multe dintre încăperi au primit denumiri care într-o oarecare măsură le caracterizează: ”Camera mare”, ”Tunelul”, ”Șaua”, ”Pervazul”, ”Cinematograful”; ”Tăișul”, ”Canionul” Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 30 iulie 2010
Apa minerală de la Hîrjauca se folosește pentru tratamentul mai multor maladii. Aici se află cunoscuta stațiune balneologică ”Codru”, care funcționează pe baza apei minerale locale curative cu conținut de hidrocarbonate, sulfat și natriu, similară cu apele ”Essentuki - 17”, ”Jermuc” și ”Berezovski” și nămolul adus aici în cisterne de la Kuialnik (de lîngă Odesa). Sînt tratate maladiile tractului digestiv (gastrite, colite, hepatite, colicistite, pancreatite cronice, ulcer gastric și duodenal, diskinezie biliară), ale aparatului locomotor și de sprijin (artroze, artrite, osteohondroză, poliartrită), ale sistemului nervos central și periferic (radiculite, polinevrite, nevroze), ginecologice și prostatice cronice. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 22 iulie 2010
A doua rezervație științifică a Regiunii Codrilor Bîcului este ”Plaiul Fagului”, organizată în 1992 în partea de nord-cest a codrilor din jud. Ungheni, pe baza fostei rezervații cinegetice de stat ”Rădenii Vechi” (5526 ha), fondate în 1976. Actuala rezervație a fosc creată în scopul de a ocroti făgetele părețioase de unicat și alte specii de copaci pe o suprafață de 5642 ha (inclusiv 96,4 % ocupate de păduri). Citeşte mai mult...

Rezultatele 11 - 20 din 65
» Toate înregistrările
» Sus

© 2010 Agenţia Turismului a Republicii Moldova.
MD-2028 mun.Chişinău, șos.Hînceşti, 53
Tel.: (+373-22) 22 66 34 E-mail: info@turism.gov.md

Total vizitatori: 1310591
Total ieri: 248
Total azi: 227