Puncte de atracţie turistică
Pădurea Domnească
Data publicării: Marţi, 20 iulie 2010

Un interes deosebit (chiar la scară europeană) reprezintă rezervația științifică ”Pădurea Domnească”, și care ocupă o suprafață de 6032 ha (inclusiv păduri - 5160 ha). Ea se întinde de la rezervația peisagstică ”Suta de Movile” din regiunea de nord-vest pee o lungime de peste 40 km în jos pe malul stîng al Prutului, între satele Cobani și Pruteni. Rezervația a fost creată în scopul păstrării celui mai reprezentativ areal de pădure de luncă și mlaștini (este cel mai bătrîn masiv forestier din ținut și una din cele mai vechi păduri de luncă din Europa), conservării, regenerării ecologice și restabilirii biodiversității ecositemelor din luncă. Vegetația de aici s-a format atît sub influența regimului apelor Prutului, cît și a sistemului de gîrle în care pătrundeau apele rîului și ale afluentului lui Camenca pînă la construcția barajului Costești-Stînca. În rezervație s-au păstrat vreo 730 specii de plante din cele 1200 ale florei autohtone, înregistrate în republică și peste 200 specii de animale. Cea mai mare parte a pădurii naturale din rezervație este alcătuită din arborete de stejar pedunculat (1017,7 ha), plop negru (34,8 ha). Diintre alte specii se întîlnesc frasinul, arinul alb și negru, salcia moale, etc.

Pe teritoriul rezervației ”Pădurea Domnească”, în apropierea satului Moara Domnească se află cea mai mare grupare de stejari seculari din Republica Moldova. Aici sînt cîteva pîlcuri cu o suprafață totală de 108 ha cu arbori, vîrsta cărora depășește 200-250 de ani, unii atingînd înălțimea de 30 metri și mai mult. Printre ei se află un stejar viguros de 450 de ani, avînd o înălțime de peste 35 metri și lungimea circumferinței tulpinii la nivelul staturii umane de peste 9 metri.

Din subarboret fac parte alunul, coacăzul, vița de vie sălbatică (de pădure), dumbrăvița, sparanghelul, angelica, laleaua pestriță, ghiocelul alb, viorelele, bujorul, lăcrămioara. Această floră de baltă și de stepă formează o oază de adăpost pentru fauna sărăcită din republică. În rezervație sînt atestate peste 80 de specii de plante rare, incluse în cartea roșiea Republicii Moldova. Din speciile faunistice rare de aici fac parte cerbul nobil, jderul d pădure, jderul depiatră, pisica sălbatică, vidra, nevăstuica; din păsărri - lopătarul, lebăda, egreta mare albă, ciocănitoarea neagră. Se întîlnește broasca țestoasă de bltă ș.a. Sînt căprioare și mistreți.

În rezervație, în apropierea satului Balatina există o colonie unică de păsări de baltă (peste 100 de cuiburi) cu denumirea de ”Țara Bîtlanilor”. Colonia este formată din stîrcul (bîtlanul) cenușiu, stîrcul de noapte, egreta mică, păsări elegante și rare.Stabilirea egretei a determinat prezența și concentrarea în acest loc a unor specii de răpitoare, cum ar fi pisica sălbatică, vulpea, jderul de pădure, cîinele enot. 

Sursa: Florea Serafim. Potențialul turistic al Republicii Moldova.- Chișinău, 2005.

Alte înregistrări
Data publicării: Marţi, 20 iulie 2010
În spațiul rezervației ”Pădurea Domnească” , aproape de satul Cobani, se află lacul relict ”La Fontal”, cu o suprafață de 23 ha. Lacul s-a format prin revărsările de odinioară ale Prutului. Citeşte mai mult...
Data publicării: Marţi, 20 iulie 2010
Merită a fi menținată rezervația peisagistică Izvoare - Risipeni (1162 ha), situată între satele cu aceleași denumiri, rezervația silvică Pădurea Băxani (45 ha) între satele Popești și Băxani, rezervația de plante medicinale ”Rădoaia” (73 ha) în ocolul silvic Alexăndreni. Citeşte mai mult...
Data publicării: Marţi, 20 iulie 2010
Monumentele hidrologice sînt reprezentate de ecosistemul acvatic ”La Moară” (la est de satul Recea), rezervorul de apă de pe rîul Ciuhurul Mare (1,5 km est de satul Mihailovca), izvorul din satul Cotova, izvorul lui Eminescu din preajma satului Recea, izvorul lui Andrieș de lîngă Ungheni ș.a. La Ungheni există un izvor cu apă minerală hidogeno-sulfurică-clorică-hidrocarbonică-sodică, folosită la tratarea bolilor cardio-vasculare. Pe baza izvorului funcționează o stațiune balneară de însemnătate locală. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Cea mai importantă după suprafața ocupată și varietatea monumentelor este rezervația Rudi-Arionești. Ea cuprinde trei văgăuni (defilee) cu malurile abrupte și împădurite: Rudi, Arionești și Tătărăuca. Deosebit de important este defileul Rudi cu o lungime de 5 km și adîncimea de 250 m. Pe suprafața lui sînt bine dezvoltate fisurile eoliene cu forme bizare. În zilele cu o anumită direcție a vîntului ele emit sunete melodioase. Datorită acestui efect ele au fost numite ”harpe eoliene”. În vegetația peisajului predomină pădurile. Pe spațiul rezervațiai sînt mai multe izvoare. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Rezervația Călărășăuca reprezintp o văgăună cu maluri priporoase, cu roci dinundate din paleozoic, mezozoic și cainozoic, în care s-au format grote, peșteri, izvoare. În rezervație se află mănăstrirea Călărășăuca. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Rezervația peisagistică - ”La 33 de vaduri” este situată în colțul de nord-vest al republicii, unde pe un spațiu modest ca suprafață are loc o concentrare neobișnuită de monumente geologice, paleontologice și arheologice. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Din monumentele geologice concrete un mare interes îl prezintă un șir de rîpi, aflorimente și alte categorii de monumente de acest gen. În complexul de la Naslavcea se evidențiază Rîpa lui Carp (Carpov Iar), și Rîpa Rudi (Rudii Iar). Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
În această regiune sînt înregistrate mai multe monumente hidrologice, printre care izvoarele cu apă obișnuită, situate în satele Codreni, Plopi, Fîntînița, Mîndîc, de lîngă satul Naslavcea, de lîngă mănăstirea Rudi, cu apă minerală sulfato-calcică din satul Horodiște, avînd proprietăți asemănătoare cu cele de tipul ”Esentuki” nr. 20 Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Din monumentele botanice se evidențiază sectoarele de vegetație silvică Lipnic (1,6 ha) și Rudi Găvan (49 ha). În primul precumpănesc stejarii m olizi (care ating o înălțime de 26 m, cu vîrsta medie de 80 - 90 de ani), mesteceni albi, pini obișnuiți, goruni, tei. Sînt atractive și unele rezervații silvice. Printre ele pot fi meționate Pădurea Ocnița (103 ha), Mestecăniș (44 ha) și Climăuți (20 ha) din ocolul silvic Ocnița, Băxani (45 ha). Mai reprezentativă este a treia. Pădurea Băxani este situată pe unul dintre cele mai înalte locuri ale colinelor Nistrului. În arboret predomină gorului,, care atinge 22 m înălțime. Vîrsta medie a copacilor este de 60 - 70 de ani. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 19 iulie 2010
Vestitul parc de la Țaul ocupă o suprafață de 46,2 ha, cu mulți arbori seculari, fondat în 1901 - 1903 de către bancherul , proprietarul acsetei moșii A.I.Pommer din Odesa, originar din Grecia, căsătorit cu Alexandrina, fiica nobilului Ioan C. Bogdan, moșier la Cuhureștii de Sus. Citeşte mai mult...

Rezultatele 31 - 40 din 65
» Toate înregistrările
» Sus

© 2010 Agenţia Turismului a Republicii Moldova.
MD-2028 mun.Chişinău, șos.Hînceşti, 53
Tel.: (+373-22) 22 66 34 E-mail: info@turism.gov.md

Total vizitatori: 1310591
Total ieri: 248
Total azi: 227