Puncte de atracţie turistică
Movila Măgura
Data publicării: Luni, 26 iulie 2010

 MĂGURA – FENOMEN GEOMORFOLOGIC ȘI PEISAGISTIC www.magura.co.cc.

 

Movila (tumul), a carei înălțime constituie 14 m., construită pe platoul predominant, (Кравчиук, Верина, Сухов, 1976). De pe vîrful tumulului se deschide o panoramă cu raza de pînă la 40 km. Privitor la altitudinea absolută a Măgurii, exista diferite date de la 387 (Harta fizico-geografica, 1994) pînă la 388,9 m. (Кравчук, Верина, Сухов, 1976). Cînd și cine a construit tumulul – nu se știe. în anii 60–80 pe vîrf a fost construita o piramida geodezica, actualmente demontata și inlocuita cu o cruce de piatra. Această cruce a fost instalata de locuitorii din localitățile adiacente în perioada postbelică. În perioada sovietica a fost scoasa și îngropată în corpul tumulului, fiind restabilită după declararea independenței, sub formă de cruce de inox.
 
Pe culmea dealului Măgura, un mic platou trece brusc în versanți abrupti spre nord, nord-vest și sud-vest. Versanții sunt deformati de alunecari, actualmente preponderent ocupate de plantații silvice. În direcția sud-est dealul Măgura continuă cu o ramificatie ingusta, care deasupra comunei Pietrosu se lărgeste spre nord, formînd un mic platou cu altitudinea de 378 m.
 
Acest platou și parțile superioare ale versantilor sunt ocupate de o padure naturală din gorun cu diferite amestecuri. Platoul continua cu o culme îngusta spre sud-est, altitudinea scăzînd pana la 300 m (deasupra com. Magura), apoi la 272 m (spre com. Magurele). Spre sud alte dealuri izolate atingînd altitudinile de 305 m (la sud de Magurele), 361m, 375m, 352m (la vest de Mircesti). Aceste dealuri sînt o parte componenta a Codrilor, spre deosebire de terenurile amplasate spre vest de com. Magurele, unde altitudinile scad pana la 259m, 242m, 270m, apoi la 187m, 160m (la vest de com. Tighira – Tescureni). Aceste terenuri constituie partea sud-vestica a Stepei Baltilor. La nord-vest versantul dealului Magura coboară brusc, apoi continuă cu o creastă foarte îngusta cu alunecări în ambele părți. Acest teren este unic în felul lui, deoarece este greu de explicat faptul că alunecările de pe versanții opuși practic se întîlnesc pe culme. Este dificil de explicat mecanismul alunecărilor în asemenea condiții. Pe versantul nordic plantația forestieră ajunge pînă aproape de baza tumulului; pinii se dezvoltă satisfăcător, însa cresterea anuală este redusă. Tumulul, avand înălțimea de aproximativ 14 m., are versanți abrupți.
 
 Precipitațiile abundente nu pătrund în sol totalmente, pe versanți se produc scurgeri de suprafată. La baza versanților, în jurul tumulului, se observă depuneri deluviale cu componență granulometrică ușoara (luto-nisipoasă), care favorizează permeabilitatea, iar covorul vegetal retine și purifică scurgerile de suprafață. Nu se cunoaște timpul, scopul si tehnologia construirii tumulului. Putem însă afirma ca pentru construcție a fost folosit solul din apropiere, de pe culmea inițiala a dealului. După cum am menționat, la est de tumul, pe aceeași culme, la o altitudine puțin mai joasa decît Magura, se afla o padure naturala de gorunet pe un sol brun luvic, caracteristic pentru asemenea condiții altitudinale si bioclimatice. Construcția morfologica este caracteristica solurilor brune luvice. Componenta substanțiala a solului la fel este caracteristica solului brun luvic luto-nisipos. Asemenea sol ar fi fost normal și pe dealul Magura, însă acolo, după cum mentionează unii autori (Кравчиук, Верина, Сухов, 1976), vegetația este ierboasa, de stepă cu negară. Sub asemenea învelis vegetal s-a format un sol cernoziomic. Profilul este caracteristic cernoziomului carbonatic, slab humifer, luto-nisipos. Este moderat profund și foarte slab humificat. Construcția morfologicș a solului pe versantul tumulului se deosebește prin grosime redusă. Solul pe versant este slab evoluat și posibil supus eroziunii. Semnificativ este faptul că roca materna reprezintă un amestec de roca cu material solificat, ceea ce confirma provenienta tehnogenetica a tumulului.
 
Dealul Magura reprezinta un fenomen natural-tehnogenic specific. Pe culmea inițiala a dealului a fost construit un tumul enorm pe contul invelișului de sol preponderent din partile sud-vestice si sud-estice ale platoului. Invelisul de sol initial a fost deteriorat totalmente, fiind transferat in corpul tumulului. Deoarece versantii care inconjoară dealul sunt abrupti și deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului. Invelișul de sol actual din jurul tumulului și pe versantii lui este prezentat de un cernoziom carbonatic, care nu este caracteristic pentru teritorii cu asemenea altitudini si conditii climatice (Harta climatica, 2002). Posibil ca acest sol s-a format dupa indepartarea solului initial pe roca nisipoasa carbonatică dezgolita. Formarea unui asemenea sol, grosimea caruia depaseste 80 cm, este posibila doar în decurs de sute și chiar mii de ani. Avînd în vedere posibila destinație a tumulului (în calitate de translator al semnalelor de alarmă), se poate presupune ca el a fost construit în timpul năvălirilor hoardelor de nomazi. Asemenea destinație dovedesc dimensiunile tumulului, care permit de a fi văzut din departare. În acest caz tumulul poate avea vîrsta de aproximativ 1800–2000 de ani. În această perioada de timp formarea unui cernoziom carbonatic pe roca nisipoasă este posibilă și poate fi comparat cu Valul lui Traian. Fenomenul Măgura prezinta interes științific multilateral, este un obiect cu caracter unic.
 
Suese:1. Harta fizico-geografica. Republica Moldova. Bucuresti, 1994. 2. Harta climatica. Republica Moldova, scara 1:500000, Chisinau, 2002. 3. Natura rezervatiei „Plaiul Fagului”. Chisinau-Radenii Vechi, 2005. 4. Ursu A., Overcenco A., Marcov I. Particularitatile geografiei solurilor in partea nord-vestica a Codrilor // Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte biologice, chimice si agricole, nr. 3 (294), 2004. 5. Берг Л. С. Бесcарабия. Страна, люди, хозяйство. СПб, 1918. 6. Кравчиук Ю. П., Верина В. Н., Сухов И. М., Заповедники и памятники природы Молдавии. Кишинев, 1976.
 
Alte înregistrări
Nici o înregistrare!
» Toate înregistrările
» Sus

© 2010 Agenţia Turismului a Republicii Moldova.
MD-2028 mun.Chişinău, șos.Hînceşti, 53
Tel.: (+373-22) 22 66 34 E-mail: info@turism.gov.md

Total vizitatori: 1310375
Total ieri: 290
Total azi: 11